Caracterizată printr-o rată de mortalitate înaltă şi prin costuri economico-sociale ridicate, tuberculoza, alături de malarie şi de infecţia HIV, constituie unul dintre obiectivele principale de combatere pe plan mondial şi o problemă primordială de sănătate publică continuând să rămână o boală cu o condiţionare socio-economică semnificativă. În acest sens, la nivel mondial a fost elaborată Strategia Mondială pentru stoparea tuberculozei, care îşi propune extinderea şi intensificarea DOTS (tratament sub strictă observaţie), abordarea TB/HIV şi a MDR-TB (tuberculoza multi-drog rezistentă).

Tuberculoza a reprezentat o problemă de sănătate publică încă din secolul 19, boala fiind responsabilă de 1/3 din decese în Europa. O dată cu descoperirea antibioticelor antituberculoase, în anii 1940, s-a crezut că tuberculoza va fi eradicată. După o scădere constantă a incidenţei, care a continuat până în anii ’80, ulterior s-a constat o recrudescenţă a bolii cauzată se pare de extinderea pandemiei SIDA, dar şi de pauperizarea unui segment tot mai mare al populaţiei.

În present, tuberculoza afectează aproximativ 10 milioane de persoane anual (trei sferturi dintre acestea trăind în ţările lumii a treia), din care mai mult de jumătate ar fi contagioase, iar aproximativ 3 milioane de oameni mor în fiecare an. Astfel, tuberculoza este a 2-a cauză infecţioasă de deces în lume, doar infecţia HIV făcând mai multe victime.

Astăzi, se estimează că aproximativ 1/3 din populaţia globului este infectată cu bacilul Koch, iar la cca 5-10% dintre aceştia infecţia latentă progresează într-o formă de boală activă. Creşterea numărului de cazuri de tuberculoză pe plan mondial se datorează unei serii de factori :

-  sporirea numărului de imigranţi din ţările în care tuberculoza este endemică;

-  pandemia SIDA;

-  apariţia unor tulpini bacteriene rezistente la tuberculostatice, generând TB – MDR.

Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet sau inadecvat este deosebit de periculos, bolnavii putând rămâne contagioşi prin întreruperea tratamentului înainte de termen, iar bacteriile putând dezvolta o rezistenţă la medicamente. Mai mult decât atât, persoanele pe care le pot infecta, vor dezvolta la rândul lor o forma de tuberculoză multi-drog-rezistentă. De aceea este necesară informarea continuă a populaţiei cu privire la acestă problemă, pentru stabilizarea situaţiei epidemice şi reducerea răspândirii.

În Republica Moldova morbiditatea prin tuberculoză în anul 2011 s-a menţinut la un nivel ridicat, remarcîndu-se devieri nesemnificative pentru unii indicatori, în comparaţie cu anul precedent. Astfel, incidenţa globală prin tuberculoză în anul 2011  a înregistrat o rată de 113,3 la 100.000 populaţie, practic la acelaşi nivel cu anul 2010 care este de 113,2 la 100 000 populaţie. Cazurile noi, notificate în anul2011, aconstituit  3802 cazuri sau 93,0 la 100.000 populaţie. Prin urmare, numărul de cazuri noi înregistrate în anul2011 adeterminat o creştere nesemnificativă cu 1,5% faţă de anul precedent.

Recidivele notificate în anul 2011 au constituit 829 cazuri sau 20,3 la 100.000 populaţie, cu 6,2% mai puţine decît în anul 2010. Prevalenţa prin tuberculoză se menţine, pe parcursul ultimilor cinci ani, la un nivel relativ constant, constituind 152,7 la 100.000 populaţie sau 6242 cazuri în anul 2011.

În anul 2011 au fost înregistrate 226 cazuri noi de tuberculoză la copii sau 26,5 la 100.000 populaţie. Analiza datelor remarcă o creştere cu 11,5% faţă de anul 2010.

Alarmant este faptul, că în2011 acrescut tuberculoza în rîndurile celor infectaţi HIV, din 4631 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidivă pe anul 2011, 254 sau 5,1% , au fost HIV infectaţi.

Rata mortalităţii a înregistrat cifre înalte şi în anul 2011, determinînd 15,4 la 100.000 populaţie, fiind în scădere faţă de anul 2010 cu 13,4%. Îngrijorător este faptul că din numărul total de decese, 26,6% au fost înregistrate decese pînă la un an de tratament, cea ce ne denotă depistarea tardivă a cazurilor de tuberculoză. De asemenea, despre depistarea tardivă ne indică şi ponderea înaltă a formelor destructive localizare pulmonară din numărul cazurilor noi, care, în anul2011, a constituit 37,9%.

Tuberculoza este o boală infecţioasă provocată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, numită si bacilul Koch. Forma cea mai frecventă de tuberculoză atacă plămânii (tuberculoza pulmonară), unde bacteriile distrug ţesuturile şi creează cavităţi. În tuberculoza extrepulmonară, bacteriile atacă alte regiuni ale corpului – oase, rinichii, ganglionii limfatici, meningele și sistemul nervos central. Exista și tuberculoză diseminată, în care bacteriile se răspândesc prin sistemul sangvin și atacă întreg organismul.

Riscuri pentru infectare

Persoanele au un risc crescut de a se infecta cu tuberculoză atunci când:

- întra în contact cu cineva care are tuberculoză activă (în casă, la serviciu, la şcoală );

- îngrijesc persoane, care prezintă tuberculoza activă netratată (personalul medical);

- locuiesc în condiţii de aglomeraţie, unde pot veni în contact cu oameni, care au tuberculoză, cum ar fi cei care lucrează în penitenciare, în spitale, azile, cazarmele militare, adăposturile pentru oamenii fără locuinţă;

- au acces precar la ingrijirea medicală, cum ar fi oamenii străzii, persoane care consumă droguri sau alcool;

- călătoresc din/în regiuni, unde tuberculoza este des întâlnită.

Semnele şi simptomele principale ale tuberculozei

- tuse cu sau fără expectoraţie, care persistă mai mult de 3 săptămâni;

- subfebrilitate sau febră;

- dispnee (greutate în respiraţie);

- uneori dureri toracice;

- oboseală;

- lipsa poftei de mâncare şi scădere în greutate;

- transpiraţii nocturne;

- uneori expectoraţie cu sânge (hemoptizie).

Peste 50% din cazuri, nu prezintă nici un simptom, o lungă perioadă de timp. Tusea este cel mai frecvent simptom de tuberculoză. Deoarece, debutul este insidios, persoana infectată pune de multe ori tusea pe seama fumatului sau a unei viroze recente.

A devenit o realitate faptul, că oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză, sărac şi bogat deopotrivă. Deşi este o boală veche de mii de ani, omenirea nu a ajuns încă să înţeleagă fenomenul tuberculoză în toată complexitatea sa. De aceea OMS a declarat tuberculoza o “urgenţă mondială” întrucât, omul bolnav de tuberculoză activă pulmonară sau extrapulmonară este în acelaşi timp rezervorul şi agentul transmiterii bacilului Koch. O singură persoană bolnavă de tuberculoză poate infecta alte 10-15 persoane într-un an. La fiecare 10 secunde undeva în lume o persoane moare de tuberculoză şi la fiecare 4 secunde cineva se îmbolnăveşte de tuberculoză.

Măsurile de prevenire

Există două aspecte ale prevenirii tuberculozei: evitarea transmiterii infecţiei la alte persoane, tratarea precoce a infecţiei latente înainte de progresia către forma activă a boliişi vaccinarea nou-născuţilor la 4-5 zi după naştere.

Pentru a preveni infecţia cu TBC se recomandă :

- evitarea aglomeraţiei;

- evitarea transformării tuberculozei latente în tuberculoză activă;

- evitarea contactului strâns cu cineva care are TBC activ;

- o alimentaţie bogată în vitamine;

- evitarea consumului de alcool şi a fumatului;

- adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Măsurile principale recomandate de OMS

pentru prevenirea și combaterea tuberculozei:

Măsuri mai eficiente de combatere a TBC la copii

Cel puţin un milion de copii pot fi afectaţi de TBC în următorii cinci ani, iar această cifră ar putea fi mai mare. Studii recente au arătat, că mulţi copii cu TBC nu au fost diagnosticaţi din cauză, că nu există teste precise de diagnosticare pentru TBC la copii. În 2009, aproape 10 milioane de copii au rămas orfani
ca urmare a TB, şi boala poate avea pe termen lung efecte devastatoare asupra copiilor, care pot deveni surzi, orbi sau paralizaţi ca urmare a meningitei tuberculoase. Din aceste considerente ar trebui să se acorde mai multă atenţie aceastei probleme şi să ia măsuri decisive pentru a pune capăt
suferinţei copiilor.

Combinarea tratamentului de TBC şi HIV într-un proces unic şi continuu

Este esenţial, ca toate persoanele cu HIV să fie testate la TBşi dacă este necesar, imediat tratate. Dacă aceştea nu sunt bolnavi de TB, dar trăiesc într-un mediu în care se pot infecta, ar trebui să primească tratament de prevenţie. Aplicarea acestor strategii în practică, împreună cu tratamentul adecvat a HIV, pot salva
până în 2015 milioane de vieţi.

Este necesar de a raţionaliza investiţiile uriaşe făcute în lume pentru a îmbunatăţi viaţa persoanelor cu HIV şi să nu să pierdă acele vieţi, ca urmare a TB, care este o boală vindecabilă.

Oprirea răspândirii rezistenţei la medicamente

Ştim că este necesar să se intensifice tratamentul MDR-TB, ca urmare a unui angajament puternic a guvernului, acces la diagnostic, aprovizionare sigură cu medicamente de înaltă calitate, interesarea lucrătorilor  din domeniul sănătăţii, cât şi a populaţiei generale.

Planul Global “Stop TB”, pentru perioada 2011-2015 conţine obiective ambiţioase pentru medicamente TB rezistente, dar suntem încă departe de realizarea acestora. Acum trebuie să se extindă domeniul de aplicare a MDR-TB şi a stopa răspândirea rezistenţei la medicamente de la bun început, a asigura persoanele cu tratament de înaltă calitatela TB.

Investirea masivă în cercetare în domeniul TB

Studii recente, au asigurat noi instrumente de diagnosticare rapidă, care sunt acum folosite în toate ţările. Creşterea investiţiilor ne va permite să se facă următoarele etape importante: utilizarea unui test simplu în orice unitate sanitară, tratament mult mai rapid a tuberculozei, dezvoltarea de vaccin, care este sigur şi eficient pentru prevenirea acestei boli la persoanele de toate vârstele. Cu toate acestea, în pofida acestor nevoi presante, finanţarea pentru cercetare TBC este în scădere.

Promovarea parteneriatelor inovatoare

Pentru a învinge TB, avem nevoie de a consolida parteneriatul cu societăţile civile, care se implică la luarea deciziilor. Avem nevoie de oameni de la toate nivelurile şi organizaţiile pentru a asigura asistenţă şi angajament.

În ciuda progreselor înregistrate în domeniul diagnosticării şi al tratamentului, lupta împotriva TBC-ului continuă. Pentru a face faţă noilor provocări este necesară o acţiune coordonată în care să fie implicaţi toţi partenerii posibili, nu doar sistemele sanitare şi personalul medical.

Principalii parteneri pot fi organizaţii de la nivelul comunităţilor,  care au şansa unică de a informa şi educa grupurile cu risc, de a identifica bolnavi, de a iniţia contactul cu pacienţii şi de a-i ajuta pe aceştia să continue tratamentul.

Victor Zaporojan,

CSP raional Briceni,

Medic-igienist în igiena ocupaţională,

categoria superioară

Medic şef adjunct sanitar de stat al Republicii Moldova Iurie PÎNZARU

Vă dorim multă sănătate, prosperitate, optimism, succese în plan profesional, bunăstare și o dorință permanentă de rîvnă spre viitorul frumos.Статья доступна на румынском

Cel puţin 20 de milioane de oameni, în fiecare an, supravieţuiesc în urma unui atac de cord și accident vascular cerebral. Mulţi dintre aceștia însă, necesită îngrijiri medicale costisitoare. Bolile de inimă nu au o limită geografică sau socio-economică.

Se estimează că 16,7 milioane – sau 29,2% din totalul deceselor la nivel mondial – rezultă din diferitele forme ale bolii cardiovasculare (BCV). Din cele 10 miloane de oameni care supravieţuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane ramîn cu dizabilităţi permanente.

Conform datelor statistice anuale în municipiul Chişinău pe perioada 2005-2010 mortalitatea prin boli cardiovasculare la 100000 populaţie în mediu pe an ajunge la 640 cazuri, ceea ce constituie 38% din numărul total de decese.

Mai mult de 50% din decesele şi handicapurile cauzate de bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale, pot fi reduse dacă am exclude factorii de risc majori precum fumatul, consumul de alcool, creşterea tensiunii arteriale, hipercolesterolemia, obezitatea, sedentarismul şi alimentaţia nesănătoasă. Spre exemplu, fumătorii au risc dublu de a face infarct miocardic, obezitatea este cauza majoră a diabetului zaharat de tip 2, sedentarismul dublează riscul afecţiunilor coronariene.

E de menționat că 80% din atacurile de cord premature şi accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite. Principalele măsuri de prevenire sunt: dieta adecvată, activităţi fizice periodice si abstinenţa de la fumat.

Cum putem preveni atacul de cord şi accidentul vascular cerebral:

• Regim alimentar sănătos: pentru a menţine un sistem cardiovascular sănătos este important de a avea o alimentaţie echilibrată, ce include fructe si legume, cereale integrale, carne slabă, peşte şi leguminoase, cît mai puţină sare şi zahăr.

• Activităţi fizice regulate: pentru menţinerea unui sistem cardiovascular sănătos sunt necesare activităţiile fizice minimum 30 min zilnic.

• Evitaţi consumul de tutun: tutunul este foarte dăunătoar pentru sănătate în orice formă: ţigări, trabucuri sau mestecarea tutunului, etc. Fumatul pasiv este de asemenea periculos. Imediat după incetarea consumului de tutun, riscul unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral incepe să scadă cu 50%.

În scopul minimalizării riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare trebuie:

• Să măsuraţi tensiunea arterială: tensiunea arterială înaltă nu este de obicei insoţită de nici un simptom, dar poate provoca un accident vascular cerebral brusc sau un atac de cord.

• Să cunoaşteţi nivelul glucozei din singe: nivelul glicemiei ridicat (diabet zaharat) creşte riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Dacă aveţi diabet zaharat, este foarte important de a menţine nivelul glicemiei din sînge şi a tensiunii arteriale pentru a reduce acest risc.

• Să cunoaşteţi nivelul lipidelor din sînge: nivelul crescut al colesterolului din sînge creşte riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Este necesar de a corecta nivelul colesterolului din sînge printr-un regim alimentar sănătos, şi dacă este necesar, de a primi medicamentele necesare

Chișinău, 5 aprilie 2011 Serviciul de presă

Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Maladiilor (ECDC) estimează că pentru combaterea infecţiilor bacteriene rezistente statele UE cheltuie circa 1,5 miliarde de euro anual.

În scopul controlului situaţiei create Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat o strategie globală şi a recomandat statelor implementarea sistemelor sigure de monitorizare şi management al preparatelor antimicrobiene. O altă sarcina obligatorie ar fi ca antibioticele să fie procurate doar cu reţetă prescrisă.

Spre exemplu, în anul 2008, în lume au fost înregistrate 440 000 de cazuri de tuberculoză multidrogrezistentă. În Republica Moldova această problemă se agravează pe an ce trece. Dacă în anul 2008 din numărul total de bolnavi cu tuberculoză multidrogrezistentă erau 42, 97 %, apoi în anul 2010 acest indicator a atins cota de 44,27 %.

În creştere este şi numărul bolnavilor noi depistaţi cu rezistenţă multiplă la preparatele antituberculoase (de la 24,75 % în anul 2008, până la 26,03 %, în anul 2010).

Serviciul de presa

MINISTERUL SANATATII AL REPUBLICII MOLDOVA